Ganduri...

In aceasta clipa ma gandesc la foarte multe lucruri..nici nu stiu despre ce sa scriu..daca sa scriu numai despre un lucru sau despre toate..mi-e ca daca scriu despre toate ma tine 100 d ani sau ca uit majoritatea , scunfundata in amintiri..
Dar sa incepem...ieri in timp ce eram in tramvai si am trecut peste gara de nord, am avut un sentiment ciudat, pe care nu l-am mai simtit...acel sentiment de liniste, de siguranta...in care gandeam asa:..nu conteaza cat timp trece si el tot al meu va fi..nu conteaza cand, unde si cum...conteaza ca asa va fi candva...dar apoi m-am gandit de unde stiu sigur k o sa fie?raspunsul?nu stiu.o stiu prin simplul fapt k simt chestia asta..nu pot explica mai multe..doar ca nu e chestia aia dorita si asa simti aiureli..ci numai ca asa simt eu firesc..
Pot continua cu discutia de azi a mamei mele k mine, vrand sa imi deschide ochii pt a n oara...sa am grija sa termin liceu, sa intru la facultate...si in asta am simtit o liniste...pt k stiu k o sa intru desi nu prea pare asa acum...si bineinteles iar va ganditi k d unde stiu si iar va zic, ca simt asta si atat..
Acum o ora am vazut un film despre un tip care a fost nevoit sa stea intr-un azil de nebuni 3 luni pt a nu ajunge la inchisoare...acolo a intalnit o fata care avea si ea drama vietii ei...s-a indragostit de ea, dar in acelasi timp isi mai facuse si un prieten care era si el indragostit de tipa..intr-un final tipa l-a ales pe tipul nostru nevinovat, sa il numim astfel...tipul celalalt nu a putut suporta infrangerea si sa sinucis...acum tragem concluziile, daca asistam, traim, simtit o dezamagire pana in maduva oaselor...ne zvarcolim de durere..numai putem sa simtit nimic dupa aceea, mai merita sa vedem partea plina a paharului sau sa ne dam batuti si sa murim?...eu am trecut prin asta desi nu pare...si zic doar ca am trecut peste k greu si nu inca total...dar nu am renuntat sa sper.niciodata...si nu ma voi da batuta pana cand nu voi avea ce vreau eu..si cum voi vrea eu..
Mi-a ramas intiparita in minte o replica din film, pe care o zicea tipu sanatos cand vorbea cu psihiatrul spitalului:...nu sti ce e aceea durerea...eu stiu mult mai multe decat tine...si nu pot sa o descriu cu cuvintele exacte...dar daca as putea, toti ne-am arunca pe geamuri de durere..
Asa zic si eu...nimeni nu poate sa inteleaga prin ce treci exact..poate ca daca ar putea, nu ar mai fi facut anumite lucruri..
De asemenea...baiatul nostru o salveaza pe fata de la sinucidere spunadu-i ca o iubeste si ca va fi cu ea pentru intotdeauna..si ea il intreba: da de unde sti ca asa va fi?..si el: nu stiu, o simt..simt ca te iubesc si asa e...
Nu totul este rational si exact...nu simti totul ca asa trebuie, nu te intelegi tot timpul pt ca nu poti..te redescoperi, in fiecare zi...descoperi noi sentimente, noi senzatii...descoperi ca tii la o persoana si tii, indiferent de ce ti-a facut aceasta, ce iti face, cum se comporta cu tine si bine si rau...desi nu o intelegi tot timpul...doar banuiesti si gasesti doua alternative ale comportamentului sau si nu sti nici daca acestea sunt corecte...tot ce sti exact este ca asa e, trebuie sa fie...o sa inchei cu un citat destept cu care nu sunt chiar total de acord dar nu vreau sa mai aberez...
"Danseaza...ca si cum nu te-ar vedea nimeni
Iubeste...ca si cum n-ai fost ranit niciodata
Canta...ca si cum nu te-ar auzi nimeni
Traieste ca si cum raiul este pe pamant"-soceza.